Bună. Astăzi vom vorbi despre HTML5. În special ce este asta și de ce nu învățăm în schimb despre HTML5 Deci ce este HTML? HTML înseamnă Limbaj de marcare hypertext Limbajele de marcare sunt de fapt foarte comune. Nu sunt la fel ca limbajele de programare, în schimb sunt limbaje speciale care folosesc etichete pentru adnotări și marcări de documente. În HTML etichetele îi spun motorului de căutare unde vreți să puneți titluri, imagini, liste, link-uri etc. Un fișier HTML este un fișier special. Ați mai vazut deja extensii speciale de fișiere și înainte. De fiecare dată când deschideți un fișier care are .doc computerul vostru știe să îl deschidă în Microsoft word. dacă vedeți un fișier cu .ppt computerul vostru știe că este un fișier Power Point, și trebuie să il deschidă în Power Point. în același mod când computerul vostru vede un fișier .html știe că ar trebui să îl deschidă cu un browser de internet cum ar fi Chrome, Firefox sau safari. Browser-ul vostru poate citi acest fișier și știe cum să îl deschidă pe ecranul vostru este mai mult decât asta, etichetele fișierelor HTML de asemenea permit cititorilor și altor dispozitive asistate să utilizeze etichetele pentru a prezenta informația în moduri noi și speciale. Deci HTML este foarte similar Englezei, o poți înțelege chiar dacă nu știi multe despre ea. Hai să ne uităm la acest exemplu de fișier HTML de aici. Cea mai mare parte a lui este un limbaj clasi de engleză Acesta este un titlu important sau salut Voi include un link la pagina de curs. dar daca vă uitați atnet veți vedea că am adăugat aceste mici etichete pe care browser-ul le folosește pentru a ști cum să reprezinte materialul. Deci, h1 este doar eticheta de titlu Îi spune browserului ”hey aceasta este ceva foarte important” Vreau ca tu să o faci cu un font mai mare și de asemenea daca cine folosește un dispozitiv asistat vreau ca ei să știe daca aceasta este ceva important. h2 de asemenea arată ceva importanță, dar nu așa multă. Am o etichetă p pentru paragraf și am o altă eticheta mai jos numită eticheta de ancorare. Pentru a lăsa browser-ul să știe, nu vreau ca tu doar să arăți acest material vreau ca tu efectiv sa faci link la o altă pagină web. Deci acesta este rezultatul când orice browser se va uita la codul nostru La început, învățarea HTML este cel mai mult despre învățarea acelor diferite etichete pe care vi le-am arătat în acel fișier Aceasta se numește învățarea sintaxei. Este cum să învățați ce paranteze să folosiți și diferite alte lucruri ca acestea. o să vă petreceți cel mai mult timp întrebându-vă ”o, mi-am amitit eticheta aceea și am scris-o cum trebuie?” Aceasta este foarte efemeră. este doar o perioadă scurtă de timp în care veți câștiga încredere să nu vă mai îngrijorați despre sintaxă și să vă gândiți mai mult la semnatică sau la înțelesul din spatele etichetelor. Cât de importantă este această informație pe care încerc să o transmit și este aceasta eticheta bună să fie folosit? Dacă cineva caută pagina mea pot găsi ceea ce caută? Chiar dacă ei nu pot vedea textul, pot ei folosi etichetele să navigheze prin el? Deci ce s-a întâmplat cu HTML1? De ce folosim ceva numit HTML5? Ei bine, să vorbim despre anii anteriori. HTML a fost creat in 1990 ca o cale de a se conecta electronic diferite documente pe hyperlink-uri Deci, această ideea de contexiuni web. Ce s-a întâmplat este că savanții folosea internetul să inventarieze diferitele lor lucrări de cercetare si aveau o listă lungă, fiecare lucrare fiind independentă de cealaltă. Dar, HTML, v-a dat moduri în care puteați citi o lucrare și chiar in text inserat un link către o altă lucrare de fizică interesantă. Pentru că publicul HTML tindea să fie format din oameni ca tatăl meu acolo în colț, ei erau fizicieni de fizică atomică, nu le păsa despre lucruri cum ar fi culoare, imagini sau orice altceva ce nu era îrudit cu știința, și aceea era cheia. HTML a fost planificat să funcționeze pe orice platformă. Și pentru a putea face asta chiar trebuie să evite lucruri ca fonturi speciale sau culori diferite si orice altceva care ținea mai mult de așezare decât de conținut Totuși, în 1993 Mosaic a apărut ca primul browser grafic. Și asta înseamnă că exista primul browser care introducea efectiv ideea de imagini și când asta s-a întâmplat, au fost foarte multe dezbateri printre comunitatea cercetătorilor despre faptul dacă acest lucru era sau nu un lucru bun. Pionierii chiar voiau să păstreze un conținut simplu ca toată lumea să aibă accesul. dar inovatorii spuneau că nu Oamenilor le plăceau pozele, le plăcea așezarea. Le plăcea la fel de mult cum le plăcea conținutul. deci a fost o mare bătălie despre cum trebuie internetul să evolueze din acel punct. deci după ce a apărut Mosaic, folosirea internetului pur și simplu a explodat, și din ce în ce mai mulți oameni îl foloseau pentru scopuri comerciale, în loc doar de a face cercetări. Totuși Mosaic a avut provocatori, ca Netscape, internet Explorer și alte browsere Aceste a fost începutul la ceea ce numim războiul browserelor. Fiecare dintre aceste browsere au decis că vor să creeze etichete proprii, etichete care să meargă doar în browserul lor Unele dintre exemple erau marquee unde puteați să aveți un text pentru defilare, sau blink care mergea doar la unele dintre browsere și la altele nu Alte etichete erau patentate, ele chiar mergeau în orice browser, dar erau împotriva spiritului original HTML. Erau eticheta ca font sau center, pentru centrarea textului sau culorii de fundal. Asta s-ar putea să nu sune ca un lucru rău, dar unele computere nu aveau accesul, nu aveau abilitatea sa aibă diferite culori cum ar fi putut avea alte computere. Și asta a condus la niște pagini într-adevăr foarte urâte. Aceasta totuși a condus la ceea ce spunem cea mai bună vedere a mesajelor Când mergeai pe un site aproape imediat puteai să stii cu ce browser ar trebui să vezi într-adevăr site-ul. Altfel, nu puteai să ai o experiență optimă. Într-un fel toți am suferit din războiul browserelor sau o cea mai bună vedere a imaginilor de azi. De multe ori când mergeți pe o pagină, veți vedea că nu puteți sa accesați tot conținutul daca sunteți pe telefon decat dacă faceți click pe un link către tot site-ul Deci cum s-a întâmplat asta? CUm am ajuns la punctul unde diferite browsere nu sunt de acord in ce privesc diferitele roluri pe care HTML ar trebui să le joace? Aceasta duce înapoi la ideea ca nimeni nu conduce Internetul sau web-ul. Totuși, unele gruprui și-au asumat un rol proactiv pentru a încerca să standardizeze ceea ce se întâmplă acolo. Primul este Internet Engineering Task Force ei chair se concentrează pe ideea cum ar trebui să colaboreze diferite rețele de intenet și cum ar trebui să lucreze împreună. Consorțiul World Wide Web, în schimb se ocupă cu HTML și cu evoluția HTML, ei vor să știe ce fel de etichete ar trebui să suporte sau nu browserele. La final, unul dintre cel mai noi grupuri, The Web Accessibility Initiative, vor să se asigure ca indiferent câți oameni accesează internetul vor avea aceeași abilitate sa vadă conținutul. Avem această evoluție a browserelor despre care am vorbit până acum. Între 1990 și 1994 totul era foarte simplu bazat pe tex. În 1993, am vorbit despre cum au intrat în scenă imaginile și și a cam explodat internetul Compatibilitatea încrucișată dintre browsere a făcut ca multe dintre paginile web să se destrame și a condus la un cod incredibil de urât. La începutul anului 2000 browserele s-au întors la ideea de conținut separat de stil. Și în 2005 a devenit o practică standard să se folosească fișiere HTML, despre care învățăm noi în acest curs, să creăm conținutul și fișiere CSS pentru a îl stiliza. Așa cum browserele au evoluat așa a făcut și HTML. Modul în care tinde să funcționeze în majoritatea computerelor și tehnologiilor sunt programatorii și dezvoltatorii care măresc standardele. Așa cum au învățat programatorii că sunt din ce în ce mai multe lucruri pe care ei vor să aibă abilitatea să facă, este treaba browserului să țină pasul. Deci unde suntem acum? HTML5 este o cooperare între W3C și Web Hypertext Application Technology Working Group, și ce au făcut este că au stabilit acestea patru indicații pentru cum HTML5 ar trebui să fie ca browserele să îl suporte. Prima idee este ca noi caracteristici ar trebui să fie bazate pe HTML, CSS care este semnul limbajului, DOM și JavaScript. Nimic mai mult. Ei vor să reducă nevoia de intrari externe, este foatre frustrant când tu ești în browser și afli că tu nu poți să vezi un video pe care cineva l-a postat. De asemenea ei vor ca acea marcare, sau limbajul de marcare să poți înlocui scriptarea. Dacă aflați că din ce în ce mai multți dezvoltatori scriu coduri pentru a face ceva să se întâmple scăpați de cod și doar faceți o simplă etichetă în loc. Și la final, HTML5 ar trebui un dispozitiv independent. Nu ar trebui să aibă importanță dacă ești pe telefon, laptop, un calculator sau chiar un cititor de ecran. Vreți ca toată lumea să aibă același acces la informație. Deci când vă veți gândi înapoi la acest video sunt câteva lecții pe care chiar vreau să șe rețineți. Prima este ideea că HTML nu este un limbaj de programare, dar mai degrabă o cale prin care browserele pot traduce documentele în pagini lizibile. HTML a fost făcut pentru a facilita diferite dipuri de conținut. imagini, poze, linkuri, liste Totul de acest gen. Ceea ce am descoperit din istoria internetului, este că atunci când designerii vor să facă ceva ei tind să scrie coduri atipice pentru a forța browserul să le facă. Deci, acesta este motivul pentru care descoperim noi standarde în HTML5 pentru a ne descurca cu aceste noi cerințe pe care oamenii le doresc și împing browserul să adopte standarde noi.